PROGRAM POLITIC BUN

PROGRAMUL POLITIC

1. NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII BUN

Blocul Unităţii Naţionale este o nouă forţă politică naţională de centru-stânga, care are în vedere valorile europene ale statului de drept, ale democraţiei şi economiei sociale de piaţă. Blocul Unităţii Naţionale îşi propune să fie tribuna de unde să se exprime toţi cei care îşi doresc cu adevărat modernizarea și dezvoltarea armonioasă a României.

Iniţiativa apariţiei Blocului Unităţii Naţionale în spaţiul politic românesc este motivată de următoarele argumente:

Ce să mai citim?

Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase

SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003

Fii propriul tău nutriționist

1. Decredibilizarea clasei politice româneşti. Partidele care s-au succedat la putere după 1990 și până în prezent au demonstrat prin ignoranţa cu care au tratat principiile de viaţă ale poporului că s-au situat pe o poziţie antiromânească, acţionând cu prioritate pentru interese personale sau de grup. S-a ajuns astfel ca la nivel naţional să ne confruntăm cu o criză instituţională fără precedent, aceasta fiind provocată de promovarea, uneori fără discernământ, în funcţii de stat a unor persoane controversate. Ca o consecinţă directă a unei astfel de situaţii se pot constata cu ușurinţă, printre altele, efecte precum lichidarea de fapt a industriei românești, concesionarea resurselor naturale în condiţii dezavantajoase și aducerea agriculturii la stadiul primitiv. Devalizarea economiei româneşti din ultimii 25 de ani, corupţia şi birocraţia din sistemul public, sărăcirea populaţiei şi fragilitatea instituţiilor sunt, fără tăgadă, rezultatul politicilor promovate de toate partidele ce s-au perindat la putere în întreaga perioadă postrevoluţionară.
2. Prestaţia Parlamentului. Această instituţie, care trebuia să joace rolul cel mai important în politica românească, să elaboreze legi capabile să promoveze interesele întregii societăţi românești, s-a transformat într-un for nelucrativ, un adevărat mecanism pus la dispoziţia unor persoane politice dominate de ambiţii personale, unele dintre ele compromise, ajungând astfel o mașinărie de vot aservită unor grupuri oligarhice, dovedite a fi împotriva interesului naţional. Prin intermediul Parlamentului s-au distrus ramuri de bază ale economiei naţionale,    s-au legalizat privatizări scandaloase, s-au vândut resurse naturale, s-a compromis capitalul autohton, s-a permis scoaterea din ţară a unor sume de bani la nivel de miliarde de euro, s-a distrus sistemul de apărare și de siguranţă naţională, s-au neglijat interesele populaţiei și s-a creat o stare de confuzie care a stagnat orice fel de iniţiative ale celor ce doreau să pună umărul la crearea unei noi societăţi eliberate de lipsurile sistemului comunist.
3. Eșecul politicii economice. Falimentul industriei şi agriculturii este rezultatul politicilor economice aplicate de toţi cei care au primit puterea prin voturile românilor. Dacă în 1990 existau peste opt milioane de salariaţi, astăzi, economia ţării nu mai beneficiază decât de 4.300.000 de locuri de muncă, dintre care peste 60% retribuite sub salariul mediu. Creşterea exponenţială a datoriei externe a României este, fără îndoială, consecinţa directă a acestui faliment. Blocul Unităţii Naţionale îşi propune o reformare din temelii a economiei româneşti, plecând de la principiile europene ale economiei sociale de piaţă. Reformarea aceasta se va face pe baza unei analize concrete la nivelul fiecărei ramuri economice, care să ţină seama de perspectiva, priorităţile și cerinţele pieţei. Un rol important se va acorda capitalului autohton, care va trebui sprijinit cu prioritate de statul român în vederea revigorării și stabilizării sale.
4. Erorile politicilor educaţionale, sociale și de sănătate. Domenii vitale pentru dezvoltarea unei societăţi, a unei ţări, sunt, printre altele, învăţământul și sănătatea. Ele trebuie să constituie, pe lângă protecţia socială, priorităţi indispensabile pentru un popor sănătos din toate punctele de vedere și care să fie apt să răspundă la orice solicitare. Numai că în România aceste domenii au devenit ignorate total, ajungându-se în prezent la dezastrul cunoscut. Numărul analfabeţilor a crescut îngrijorător. România este ţara cu cei mai mulţi analfabeţi din Europa. Şase la sută din populaţie nu știu carte, adică 150.000 de români trebuie să-şi aplice amprenta digitală în locul semnăturii. Aproape jumătate din elevii români au acasă mai puţin de zece cărţi, şi o treime dintre adolescenţii cu vârsta de cincisprezece ani citesc cu dificultate. Aproape 100.000 de copii de şcoală nu ajung să frecventeze clasele în timpul unui an școlar, iar dacă am socoti pe cei care nu merg la grădiniţă, la liceu sau la şcoala profesională, numărul lor este de ordinul sutelor de mii. Cancerul, hepatita, diabetul, tuberculoza, SIDA sunt boli care se manifestă din ce în ce mai frecvent în România, pe fondul acestei nepăsări guvernamentale. Medicamentele sunt scumpe, iar pacienţii care se internează în spitale sunt nevoiţi să-și cumpere o parte din tratamentele impuse de medic. Salariile umilitoare acordate medicilor îi determină pe aceștia să părăsească ţara pentru a lucra în instituţii medicale din străinătate. În mediul rural, prin desfiinţarea circumscripţiilor medicale, populaţia este lipsită de asistenţa medicală primară.
5. Politicile greșite în domeniul apărării și siguranţei naţionale. Obiectivul principal al forţelor armate ale României este acela de a fi un element al stabilităţii şi securităţii naţionale. După evenimentele din decembrie 1989 s-a dus o politică permanentă de destabilizare a întregului sistem de apărare a României. Printre instituţiile cele mai afectate de procesele de restructurare succesive, din ultimele două decenii, se numără și Ministerul Apărării Naţionale. Începând cu anul 1990, armata României s-a aflat într-un proces continuu de restructurare, efectivele reducându-se cu aproximativ 70%, de la 320.000 la circa 80.000 de militari. Nici din punct de vedere al siguranţei naţionale lucrurile nu stau mai bine. Promovările repetate, atât în funcţie cât și în grad, au condus inevitabil la o dependenţă totală a factorilor de decizie la nivel instituţional de factorul politic.
6. O politică externă fără afirmare. Politica externă reprezintă un instrument prin care statele doresc să influenţeze mediul politic internaţional în direcţia promovării și protejării intereselor proprii. Sigur, și valorile internaţionale au semnificaţia lor, dar, mai ales în perioade de criză, statele se concentrează pe apărarea intereselor naţionale. În loc de o politică echilibrată, care să evite anumite riscuri de ordin strategic, România s-a angrenat în jocuri politice riscante și lipsite de viziune geostrategică.

Ttatăl fondator al Uniunii Europene. 

Colonizarea de pe Marte !

Ne pregătim pentru Marte

1. SCOPUL ACTIVITĂŢII POLITICE A BUN

Scopul politicii Blocului Unităţii Naţionale este căutarea binelui comun, concept fundamental al politicii europene de centru-stânga. Acesta poate fi atins prin:

• Schimbarea actualei clase politice, care a fost preocupată doar de succedarea la putere a partidelor. Ea a reușit să se compromită total, profitând cu prisosinţă de mijloacele democratice oferite de statul de drept;
• Transformarea României într-un stat modern european, aliniat la civilizaţia occidentală, prin politici publice pragmatice, orientate spre beneficiul cetăţeanului;
• Dezvoltarea rapidă a ţării prin sprijinirea capitalului autohton și aplicarea unor politici economice reale, bazate pe principiile economiei sociale de piaţă;
• O politica demografică – prin asigurarea calităţii și îmbunătăţirii nivelului de trai al întregii populaţii;
• Menţinerea României pe o linie echilibrată în politica externă, care să asigure pacea la nivel regional, european și mondial;
• Întărirea respectului pentru interesul naţional și eliminarea oricăror tentative de atragere a României în acţiuni care i-ar pune în pericol independenţa, suveranitatea și integritatea;
• Susţinerea și apărarea valorilor naţionale prin unitatea, coeziunea şi solidaritatea cetăţenilor români, puse în slujba interesului naţional;
• Redeșteptarea demnităţii, ca o calitate importantă a comportamentului membrilor societăţii românești.

III. PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE POLITICE ALE BUN

1. Principiile politice sunt următoarele: libertatea, statul de drept şi solidaritatea socială.

Libertatea este expresia neîngrădită a fiinţei umane.

Statul de drept reprezintă garanţia domniei legii în faţa arbitrariului.

Solidaritatea socială este semnul măreţiei umane, care alege ajutorarea semenilor, şi nu promovarea intereselor personale.

2. Obiectivele politice sunt următoarele:

• Democraţia, care trebuie să prevaleze în toate domeniile vieţii pentru a permite cetăţenilor să decidă. Democraţia nu poate fi decât pluralistă, transparentă şi cu adevărat reprezentativă. Democraţia adevărată nu înseamnă doar dreptul cetăţenilor de a vota o dată la patru ani, ci obligaţia aleşilor de a reprezenta pe tot parcursul mandatului dorinţele cetăţenilor. Blocul Unităţii Naţionale va promova responsabilizarea clasei politice prin întărirea controlului cetăţenilor asupra aleşilor lor.
• Întărirea instituţiilor statului va trebui să devină o prioritate naţională. Atât instituţiile publice locale, cât și cele judeţene şi naţionale, administrează bunurile publice în interesul comun. Buna guvernare înseamnă instituţii puternice din care să dispară corupţia şi care să acţioneze pentru binele general.
• Creşterea numărului locurilor de muncă este de asemenea o prioritate naţională. Este garanţia bunăstării populaţiei şi a păcii sociale. O economie nu se poate dezvolta sănătos atâta vreme cât peste trei milioane de români muncesc în străinătate, aducând plusvaloarea muncii lor altor economii. Locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite, prin dezvoltarea industriei şi a sectoarelor economice de vârf, precum și a agriculturii, reprezintă sloganul economic al partidului.
• Economia socială de piaţă reprezintă modelul economic aplicat în ţări avansate economic şi care a condus la rezultate considerabile în dezvoltarea și creșterea nivelului de trai. Are la bază respectul faţă de proprietate şi principiul răspunderii sociale a antreprenorilor, fiind economie liberă de piaţă, dar orientată, totodată, și spre comunitate.
• Protecţia mediului. Blocul Unităţii Naţionale se declară militant în sfera ecologiei şi protecţiei mediului, considerând că natura este bunul cel mai de preţ pe care trebuie să îl lăsăm nealterat copiilor noştri. Niciun fel de dezvoltare economică nu se poate baza pe distrugerea şi risipirea resurselor, pe promovarea ori utilizarea unor sisteme ce produc poluarea mediului înconjurător.
• Egalitatea tuturor cetăţenilor, indiferent de sex, religie, naţie. În tradiţia modernităţii de centru-stânga, Blocul Unităţii Naţionale va promova principiile egalităţii, indiferent de sex, religie, naţie, considerând că discriminarea este o înjosire la adresa umanităţii.
• Valorile naţionale, tradiţiile şi cultura poporului român. Vor fi promovate valorile autentice, personalităţile române şi meritele lor, adevărata istorie a neamului românesc, aşa cum a fost scrisă ea de înaintaşii noştri. Valorile naţionale reprezintă fundaţia pe care vom construi acţiunea noastră politică.
• Recâștigarea demnităţii naţionale. Blocul Unităţii Naţionale va acţiona pentru recâştigarea demnităţii pierdute. Drumul european şi euro-atlantic al ţării noastre presupune respect şi preţuire din partea partenerilor, nicidecum statutul de ţară de mâna a doua.
• Asigurarea unui climat antiinfracţional şi anticorupţie. Blocul Unităţii Naţionale susţine necesitatea elaborării unui model de integritate publică exprimat prin prevederi legale şi proceduri de aplicare capabile să asigure reuşita luptei anticorupţie, pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legale ale cetăţenilor, cât şi a valorilor naţionale ale României.
• Apărarea securităţii naţionale. Blocul Unităţii Naţionale se pronunţă şi sprijină elaborarea unei noi strategii naţionale de apărare a României, având în vedere degradarea securităţii din unele regiuni învecinate, din Europa şi din lume. Blocul Unităţii Naţionale va acţiona pentru apărarea valorilor fundamentale ale naţiunii române, a independenţei, integrităţii şi suveranităţii României, pentru ca toţi cetăţenii să trăiască în liniște și siguranţă.

1. IDENTITATEA BUN

Blocul Unităţii Naţionale este:

• un partid de centru-stânga, care se înscrie în tradiţia de centru-stânga a modernităţii europene, ce poate asigura statutul bunăstării, accesul universal la educaţie şi sănătate şi se înscrie în lupta pentru promovarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale omului, stabilite în Constituţie și în legile ţării.
• un partid naţional, pentru că promovează unitatea şi solidaritatea naţională, se află în slujba apărării interesului public, a naţiunii şi a poporului român.
• un partid creştin-democrat, întrucât are la bază valorile morale ale creştinismului, pe care le va promova în viaţa politică şi socială.

Blocul Unităţii Naţionale, pe deplin responsabil de rolul politicii româneşti în etapa actuală şi în perspectivă, cheamă în jurul lui toate forţele politice, pe toţi cetăţenii ţării, pentru apărarea valorilor şi interesului naţional ale României.

Vom transpune în realitate programul politic, promovând în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidenţiale doar candidaţi care corespund principiilor și idealurilor Blocului Unităţii Naţionale: 100% BUN.

Prezentul Program politic a fost redactat şi semnat în 12 (douăsprezece) exemplare originale, în limba română.

Membrii fondatori şi conducător al Comitetul de Iniţiativă Naţională

Presedinte – Vulpoiu Dorel

 – Vulpoiu Alexandru-Gabriel

– Irimeş Ioan-Adrian

– Lazăr Ovidiu-George

În atenția celor care vor să schimbe ceva 

în bine pentru Romania !
Cei care vor schimbarea societății , trebuie să cucerească mai întîi puterea politică !

Cu proteste si revolte , nu rezolvi nimic .

Uite cum faci dacă vrei să schimbi ceva .

Te inscrii in partid , îți faci organizatie si la alegerile viitoare , candidezi tu si cei care vor binele Romaniei .

Ți se pun la dispozitie toate documente și formalitățile pentru a funcționa in legalitate .

Primăria este obligată să îți acorde spațiu pentru sediu , 

dar in limita posibilităților .

Altă variantă este sa îți faci Partid , dar nu este asa simplu .

http://partidulbun.blogspot.ro/2015/11/program-politic-bun.html

• Diaspora
•